Author: Marius Popa

• Muzica și eu… (partea a opta)

  Sezonul de cântat la mare avea să se termine foarte interesant căci, cu 2 săptămâni înainte de terminarea contractului, Florin (chitară) și Cătălin (clape) hotărau împreună că vor să plece în Germania (sau ceva de genul ăsta). Mare mi-a fost surpriza să constat, cu câteva ore înainte de “începerea programului”, că nu mai avem chitarist și clăpar. Am început, alături de V.R., să mă agit în căutarea unei soluții. Din fericire, am găsit la hotelul de lângă noi (Belvedere, noi [...]

• Muzica și eu… (partea a șaptea)

  Înainte de a-mi continua istorisirile, voi mai face câteva completări. Având în vedere faptul că primesc din ce în ce mai multe mesaje private în care sunt compătimit, mă văd nevoit să vă rog să nu o faceți! Experiența mea este una pe care nu aș schimba-o pentru nimic în lume, mai ales că lipsa banilor m-a ajutat să mă cunosc cu adevărat și să-mi dau seama că sărăcia adevărată este cea interioară nu cea în care ai probleme financiare. [...]

• Muzica și eu… (partea a șasea)

  Experiența pe care am acumulat-o în perioada 1998-2000 și pe care mi-o însușeam ca un burete uscat pe care-l scufunzi în piscină, avea să mă descumpănească de foarte multe ori. Pe de o parte înțelegeam că nu poți face mare lucru dacă nu ai talent, iar pe de altă parte înțelegeam că nu poți face NIMIC fără bani, iar aici aveam o reală problemă!
  Din nefericire, bătrâna la care locuiam în gazdă (cei mai mulți știau că e bunica mea, ca [...]

• Muzica și eu… (partea a cincea)

  - Vali, ocupă-te puțin de tânărul de aici și vezi cum putem să-l ajutăm! îi spuse G.G. lui Rotari, pe un ton care denota un ușor “mișto”.
  Deși probabil nu păream, reușeam cu ușurință să surprind “finețurile” din exprimare și mimică dar, cum intrarea în templul shaolin însemna stoicism și îndurare, făceam pe prostul.
  Am ieșit din birou, alături de V.R. și, trecând pe lângă ușa metalică a croitorului, am descoperit o alta, tot metalică, ce însemna intrarea în studio. Ei bine, [...]

• Muzica și eu… (partea a patra)

  La numărul de telefon pe care mi l-au dat cei de la ziar, a răspus un domn semi-plictisit. Nu era G.G. (Gigi) ci un asistent sau ceva de genul ăsta. Îmi dădu adresa (undeva pe la Universitate, vis-a-vis de Pizza Hut, pe Calea Victoriei) și iată-mă în metrou dinspre Big Berceni visând la turație maximă. Gata! Trăiam ziua zero! Viața mea se putea deja delimita în două : cea de dinainte de G.G. (before G.G. sau pe scurt bGG) și [...]

• Muzica și eu… (partea a treia)

  Nu știu exact ce așteptări aveau de la noi, părinții noștri. Cert este că rezultatul pe care și-l doreau, întârzia să apară. Tatăl lui Mădălin era nemulțumit, tatăl meu de asemenea. Părinții celorlalți colegi de trupă, nu mai știu exact, dar se prea poate să fi fost cam de aceiași părere. Băteam pasul pe loc. Singura “performanță”, demnă de consemnat, fusese un concert pe care îl avuseserăm în… aula Liceului Militar de Marină. Ei bine, da! Mă întorsesem acolo cu [...]

• Muzica și eu… (partea a doua)

  Aveam dorință, iar cei mai mulți spuneau că aveam și talent. Mentalitatea, însă, era marea piedică pe care nu foarte mulți reușeau să o rupă. Trebuia să mă fac “ceva” în viață, asta însemnând că în loc să “frec maidanul” și să umblu “după cai verzi pe pereți” (cum obișnuiau părinții mei să mă mustre) trebuia să mă gândesc la ceva serios. “Ia uite la băiatul lu’ domnu’ X și la fata lu’ domnu Y. Au terminat o facultate, au [...]

• Muzica și eu… (partea întâi)

  Muzica a fost creată din nevoie. O nevoie ciudată pe care omul nu cred că și-o poate traduce nici acum, la onorabila sa vârstă de 2 milioane de ani. Unii dintre noi chiar am ales să trăim DIN asta, alții am ales să trăim PRIN asta sau, de ce nu, PENTRU asta (cazurile cele mai rare).
  Indiferent de vârstă sau context, acest “Element X”, cum îi mai spun eu, vine din neant și tratează simptomatic multe “bube” ale “înauntrului”. Sunt [...]

• Sunt în cumpănă…

  …ca (probabil) orice român care ÎNCEARCĂ să SPERE la o normalitate pe care, mai mult sau mai puțin, o știm, o înțelegem, o dorim… mă gândesc să-mi împachetez catrafusele, să-mi iau soața și fiica și să plec către “țările calde”. Definitiv. Așa că s-ar putea, ca la un moment dat, să vedeți aici pe blog titlul: “AU REVOIR!” Până atunci, adun informații…
  P.S. Să nu se îngrijoreze cei cu care am deja contracte semnate, căci nu dau țepe! Asta, “by default”… [...]

• Normalitatea este o himeră…!?

  Ieri discutam cu un amic, pe o bancă, explicându-mă vis-a-vis de ceea ce consider eu că ar trebui să fie o “societate normală”. Prietenul în cauză este un om trist, înfricoșat și foarte distanțat de… el însuși, practic. Mi-a spus răspicat că sunt un idealist iar el nu crede DECÂT în matematică și în lucrurile guvernate de ea. “1+1=2″. Cu alte cuvinte crede numai în “cuantum”… nu în baliverne de genul “conștiință”, “trezire”… Și plus de asta nu crede în [...]

• Televizoarele, afară din priză!!!

  Trăim după sintagma “un om informat este un om puternic”. Oare chiar așa este? Ce simți după ce te uiți la știri, spre exemplu? Te simți mai puternic? Nu! Te simți mai: frustrat, panicat, înfricat, îngrozit, nesigur, neputincios, mic… Te simți mai destins după ce te uiți la o emisiune de “divertisment”, care se vrea a fi “happy”? SSSSSSSSigur că “da”!
  Otrava din canalele media este adevărata criză, nu cea economică sau cea politică! Suntem controlați pentru că suntem “cablați” [...]

• Ok, gata, facem! Dar, ce…???

  Observ. Trag concluzii. Caut. Înțeleg. Surprind. Urmăresc tot felul de documentare despre umanitate, conștiință, înțelegere… “Porcării” de genul ăsta. Foarte mulți oameni care dezbat, care trag semnale de alarmă, care…
  Trebuie să ne schimbăm! Cam asta este concluzia generală. O concluzie care probabil s-a născut odată cu omul. Omul ,care se află într-un permanent carusel ce oscilează pe axa “animal-Dumnezeu”. Omul care poate fi sfânt și drac aproape simultan, dar care, parcă, a căzut în propria capcană. A experimentat atât [...]

• Spre surprinderea mea…

  Mi s-au întâmplat 2 chestii interesante. Ba aș spune chiar ciudate. Ambele în veșnicul Vitan Mall, unde mănânc, de unde îmi iau medicamente, haine, dvd-uri… și probabil unde o să mă mut, în curând…
  1. Căutam în subteran un loc de parcare, dând ocolul în sens unic. Exact când văd unul liber, observ un BMW că o ia pe “interzis”, ajunge în fața mea și intră nesimțitul direct în locul pe care tocmai mă pregăteam să mi-l adjudec. [...]

• Exact ca și sexul… (!! conținut explicit… pe alocuri)

  Sexul este unul dintre puținele lucruri care, prin felul lor de a fi, nu te fac să-ți pierzi interesul față de el. “Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți!” Sexul este mereu “pe baricade”. La fel ca și ipocrizia. Totuși, sexul, are momentul său de “pensie”, căci la un moment dat, se instalează, conform aranjamentului cromozomial, andro- respectiv meno-pauza. Ipocrizia, în schimb, nu. Mama natură a avut grijă să îi dea viață lungă și fructuoasă. Ea nu ține cont [...]

• De ce sistemul este pe ducă? De ce noi?

  Sistemul nostru este pe ducă, nu pentru că au prezis maiașii sau pentru că stau stelele altfel decât ieri și mai altfel decât alaltăieri! Nu! Este pe ducă pentru că el contravine legilor firii. Pentru că sistemul este împotriva elementelor sale. Pentru că omul, în felul lui în care este astăzi, distruge orice echilibru posibil, începând cu al său. Pentru că natura, care ne-a făcut, este imposibil să nu aibă imunitate, având în vedere că Ea ne-a creeat pe noi, [...]

• Între OTV și TVR Cultural.

  Discutam aseară cu niște prieteni despre cultură și mai ales despre cât de greu ajunge ea la tinerii momentului. De ce? Pentru că, sincer, are un PR prost. OTV-ul, în traducerea mea, dușmanul ei, al culturii, este foarte bine instruit să fie “al poporului”, pe când “TVR Cultural”, un alt dușman al culturii, din punctul meu de vedere, este scorțos, bășinos, elevat, lugu-lugu, cravată-n dungi… El este a lu’ “Mama lu’ Ștefan cel Mare”, eventual… De ce am spus mai [...]

• Lucrăm, lucrăm…

  Și mai avem o piesă nouă… Enjoy!
  **Operă muzicălă înregistrată la UCMR-ADA @2010. Credits POPAS MUSIC PRODUCTION SRL
  Asculta mai multe audio Muzica

• Un alt… exercițiu.

  Fac un alt exercițiu de vreo 2 săptămâni. La orice magazin merg, sau piață, restaurant, tarabă, etc, la final, după ce plătesc, mă uit fix în ochii comerciantului, îi zâmbesc scurt dar sincer și îi doresc o zi bună. Dintotdeauna am folosit partea cu “ziua bună” dar nu știu care era motivul pentru care puneam mâna pe sacoșe, întorceam capul și plecam, fără să îi văd fața celui care m-a servit. De parcă nici nu ar fi existat. De [...]

• Blackberry 8900 sau cum să te dai cu capul de pereți.

  Blackberry-ul meu m-a lăsat. Mai precis m-a lăsat biluța aia imbecilă cu care pot sau mai bine zis PUTEAM să mișc cursorul în cele patru puncte cardinale. Acum mă uit la agendă, notițe, programul cântărilor… și tot așa ca nepoțelul la borcanul cu dulceață de pe ultimul raft. Ironic este că nu s-a stricat de tot ci nu mai merge în jos. Groaznic, pentru că nu pot substitui cu niciun alt buton această opțiune. Exact ca și cum mergi prin [...]