Odiseea celor 10 lei

Au fost o dată 10 lei. Ei au ajuns în mâna unui om, reprezentând un rest al salariului său. Fuseseră impozitați și tocmai din cauza asta mai rămăseseră doar 10. Fuseseră înainte mult mai mulți, dar frații au fost luați de către STAT. 10,4% asigurări de sănătate (angajator + angajat), 31,3 % asigurări sociale (angajator + angajat), 1% șomaj (angajator + angajat), 0,25% creanțe salariale (angajator), 0,15% contribuții clasă risc (angajator)… și tot așa, până undeva aproape de 88%.

Cei 10 lei, au ajuns după multă trudă, la alimentară de unde a fost cumpărată o bucată de salam ce costa 8,40 lei + TVA. Adică ceilalți frați ai lui în valoare de 1,6 lei au plecat și ei… tot la STAT. Cei 8,40 lei pe care firma cu alimentara i-a încasat sunt impozitați cu 16% impozit pe venit și mai rămân 7,06 lei. Frații lui, în valoare de 1,34 lei unde credeți că s-au dus?? Ați ghicit! Tot la STAT. Cei 7, 06 lei ajung profit la sfârșitul anului (deși nu este chiar așa, căci o parte din ei merge la furnizori, dar și ei vor plăti aceleași taxe așa că rămânem în logica poveștii). Ajungând profit la sfârșitul anului ce credeți că se întâmplă? Ajung dividende. Dar nu oricum! 16% ca impozit pe dividende se vor duce la… STAT. Și mai rămân 5,93. Acționarul căruia îi revin banii se hotărăște să-și cumpere un bun care… surpriză! Conține TVA. Adică 19% merg tot la STAT. Și cei 5,93 lei se transformă în 4,98. Ajunși la furnizorul bunului, aceștia sunt impozitați pe profit (sau venit, după caz) cu 16% și mai rămân 4,29 care întotdeauna, într-un final, vor cumpăra un bun purtător de TVA și vor ajunge profit sau venit și vor fi impozitați cu 16% și tot așa… Excepție făcând cazul în care ei vor ajunge salariu, căci atunci vor fi decimați cu cei 88 de procente.

Care este toată ideea acestei odisee pe care o am în cap de foarte mult timp (mai exact de 3 ani de când mi-am făcut firmă…)? Indiferent de conjunctură, până la urmă TOȚI banii ajung ai STATULUI prin taxele repetate la care sunt supuși incontrolabil. Nu în același timp (căci altfel s-ar bloca “mustăria”) dar cu siguranță, până la urmă. Mai simplu spus, atât timp cât banii circulă (adică în permanență) ei vor fi mereu comisionați de STAT (tranzacții financiare între persoane fizice și (sau) juridice). Având în vedere că, în mod firesc, banii survin în urma vânzărilor de bunuri sau al prestărilor de servicii rezultă un alt lucru foarte interesant: din moment ce TOȚI BANII ajung la STAT, DECI PRACTIC STATUL este cel care produce și vinde bunurile și prestează serviciile! Ceea ce este TOTAL FALS. Din păcate ne dăm seama că trăim într-un sofism financiar dar cea mai interesantă parte este alta: cine nu are niciodată bani? Ați ghicit din nou, pezevenghilor: STATUL, LOGIC!