Am fost capturat de BGS!

Unul dintre cele mai penibile momente din viaţa mea s-a întâmplat aseară în Vitan Mall. Fiică-mea tuşea tare, şi pentru că farmacia din Mall era singură deschisă la ora 20.00, duminica, mi-am tras hanoracul pe mine, ghetele şi am ieşit pe ploaie să îmi fac datoria de tată responsabil. Nu am luat maşina, căci oricum era aproape şi probabil nu aş fi găsit niciun loc de parcare.

Intru în farmacie, stau la coadă, cumpăr, ies în hol, îmi pun gluga pe cap şi când să părăsesc Mall-ul… simt o mână, pe umăr, care mă opreşte şi o voce care mă strigă “Frăţior, ia stai aşa!” Mă întorc, auzind asemenea cuvinte alese, hotărât să mi ţi-l iau pe interlocutor la rost. Ditamai gealatul BGS se uită încruntat la mine şi mă întreabă “Ce ai sub hanorac? Ia descheie-te puţin!” Vă daţi seama că tensiunea mea a ajuns la 40 cu 40 în secunda doi! “Tu cu cine vorbeşti mă”, îl apostrofez pe grobian? “Cu tine! Descheie-te la hanorac puţin” Enervat la culme îi spun “Ia cheamă-ţi tu un superior”! Gorila dă prin staţie şi mai vin vreo 4 gealaţi. Deci iată-mă în Vitan Mall, înconjurat de malaci şi cu toată lumea adunată ca la urs. “S-a furat o pereche de blugi de la Tommy Hilfigger şi te potriveşti descrierii: 1,70 cu cioc, hanorac şi cu o pungă de Centrofarm în mână” îmi spune Jvaiţănegăr ăsta. Am zis că turbez. Pe lângă cuvintele “de bine” pe care le-am atribuit elefanţilor păzitori le-am mai şi spus că mă uit la ei cât sunt de papagali şi mă îngrozeşte faptul că de fapt la mine acasă, culmea, am monitorizare 24/24 de la BGS, şi că vai de capul lor ce referat o să le fac.

Bineînţeles că a trebuit să merg cu ei după mine la magazinul ăla cu “blugi”, în care nu intrasem în viaţa mea, ca să mă identifice. Că doar mă prinseseră, ci dreacu! Ce faţă au făcut vânzătorii când intru în magazin, mă duc la casă şi le spun “Hai că m-au capturat!”. Se uitau ăia la mine ca râma la sudură. “Dar nu e el” a bâjguit omul de acolo, cu juma’ de gură. “Normal că nu sunt eu, în P**a mea! Eu trebuie să ajung acasă cu medicamentele pentru fii-mea, f**-vă în gură de incompetenţi!”

Are rost să spun că nu şi-a cerut nimeni scuze? M-au făcut de căcat cu Mall-ul plin şi nici măcar vreun semn de educaţie primară nu am văzut. La ieşire, gelatul iniţial mă întrebă cu un ton superior: “E, s-a rezolvat?” “Ce morţii m˙**** să se rezolve, băgami-aş **** &$&^$%&^!%^@#!*_$+*%*(U&^#@*&%$*!&^%&@#”

Şi-au trăit fericiţi, cei săraci cu duhul, pân’ la adânci bătrâneţi!