Lupţi mai mult sau mai puţin drept, născoceşti noi strategii, negi, blamezi, te indoieşti, te aperi, cucereşti, minţi, dezminţi, ratezi, furi… şi de cele mai multe ori nu recunoşti că faci toate aceste lucruri. Dar le faci. În sine ta, însă, scopul acestora nu este foarte bine determinat. Ştii doar că trebuie să câştigi. Să fii cel mai bun. Să fii invidiat. Să fii etalonul… Eşti programat să îţi învingi adversarii. Şi uite aşa, încet încet, nu mai contează ceea CE eşti ci doar CINE eşti. Moţul. Miezul. Sfârcul. Din miliarde spermatozoizi, iată-te! Tu, acest Arc de Triumf, acest Casa Poporului şi Casa Scânteii la un loc. SUPREMUL CABOTIN.
Omiţi un singur lucru, suflete: te afli pe o stradă cu sens unic, şi tare mi-e teamă că la finalul ei nu va conta “cine” ci “ce”. Întrebarea mea retorică este “CE eşti, de fapt”?
Azi ascult Josh Groban – You raise me up
Josh Groban – You Raise Me Up
Asculta mai multe audio Muzica
No comments yet.