Mi-am spălat ieri maşina. Acelaşi traseu, aceiaşi oameni care mi-au preluat-o cu “Sigur boss” şi cu un rânjet mare, încercând să-mi transmită ca mesaj subliminal “lasă bă şi tu şpagă mai mult dă cinzăcidămii”, aceleaşi gagici cu X5 flencănind “cingo”… în fine. Eu sunt bou că am pretenţii! Doar eram la spălătorie nu pe Champs Elysees (deşi cred că peisajul nu s-ar schimba foarte tare nici acolo).
Au fost 2 secunde. Atât. 2 secunde în care pompele spălătorilor s-au oprit, toată lumea a tăcut, eu sorbeam cafeaua fără zahăr de la tonomatul din curte iar soarele abia ieşit din griul ăla… ne-a mângâiat părinteşte pe cap. Pe toţi. Nu m-am abţinut şi cornuta din mine a început să rânjească în sus ca celebrul Ştefan Apetrei din Humuleşti. Prietenii ştiu din ce cauză!
Merci Yoji pentru piesa asta! 
Recent Comments
- Ivan on Fiecare poftă are o cauză.
- portocala2012 on Ţigara electronică
- Georgiana on We’re all the same!
- Georgiana on Fantezie minoră
- Marius Popa on De unde ne “procurăm”… libertate?
Categories
Buna dimineata !
Marius, ai noroc ca nu s-a pus ploaia la 3 minute dupa ce ai plecat cu masina de la spalatorie. Eu asa patesc cand imi spal masina.
Poate ti se pare ciudat dar, in zilele insorite parca am mai mult chef de viata si pun mai multa pasiune in ce fac. Partea ciudata e ca sunt alergic la lumina naturala si nu am voie (de la medic) in soare, dar “simpla lui prezenta” ma face sa ma simt mult mai bine si fizic si psihic.
P.S. Stii cum sunt denumite sotiile de soferi de TIR ??? – Bergembier – prietenii stiu de ce…:)
Si apropos Kymo, da-mi adresa ta pe mail
Gata..Am trimis-o..:)
Marius,
Se intrevede soarele si pe strada caselor de productie ?
Am trimis ieri material la vreo 20 de producatori si manageri. Nu e o chestie care se rezolva de azi pe maine. Dureaza si 6 luni pana se concretizeaza un contract. Partea buna este ca am intrat intr-o comunitate de compozitori, artisti si producatori din toata lumea unde putem face schimb de muzici si experiente si astfel se pot lega lucruri foarte faine.
Asta e un pas f important. Si asta imi intareste convingerea ca suntem praf ca tara pe partea muzicala (artistica)
Iti trimit mai jos un link de youtube. Uita-te la autor . Sa fie Furcu al nostru ???
http://www.youtube.com/watch?v=LHpAO-5m1U4
Kymo, e posibil.Ştiu că pe trilu…
are numele Furcku.
Buna Chowder !
ma bucur ca iti place
Bună!:)
Va las…trebuie sa plec la treaba…Vorbim si deseara.
PA !
Pa Pa,Kymo!
Şi eu plec!
Toti plecati
) Atunci si eu …
”exista clipe cand timpul inceteaza brusc sa mai curga si atunci vine vesnicia”… incearca sa pui in muzica raza aia de soare care ti-a iritat pupila si ti-a mangaiat obrazul… felicitari pentru momentul trait… rar, mic si se pare deloc neinsemnat.
@ Kymo: e furcu sigur…
Buna Seara !!!
Mai e cineva acasa ???
Plecarati toti???
Sunt EU.
E prea liniste aici..
furculescu de pe youtube io’s…:D
iubesc melodia asta…atat de linistitoare…desi versurile sunt atat de triste…
si iubesc soarele:D m-am nascut vara, deci…it’s kinda my weakness:P
Ce coincidenta cu melodia asta.Chiar zilele astea o ascultam din nou, incontinuu pentru ca mi s-a facut dor de casa. Tin minte, inainte sa plec in Copenhaga sa studiez, era vara si ploua afara si a trebuit sa plec sa imi legalizez niste acte si am mers pe langa scoala mea in care am facut clasele 1-8 si imi canta melodia asta in casti. A fost asa un moment melancolic dar a fost super fain, plus ca ploua afara, I love rain. Din cauza melodiei m-am uitat si la Donnie Darko (e super fain filmul) si acum de fiecare data cand o ascult imi amintesc de scoala copilariei mele si de momentul in care am trecut pe acolo.A fost asa ciudat, ca si cum toata viata mea s-a derulat in fata ochilor. Oricum a fost un sentiment fain.Am promis ca de Craciun cand am mers acasa o sa merg sa vad scoala dar nu am mai apucat. Si de atunci am avut incontinu vise cu scoala. Ca si cum ar fi trecut foarte mult timp si am mers acolo si peste tot era asternut frunze de toamna si scoala era parasita si nu mai vedeai pe nimeni in curtea scolii, si melodia asta imi canta pe fundal in vis. hahaha. Dupa cum se vede, e o melodie de suflet pentru mine. Sper ca nu am plictisit pe nimeni cu povestile mele… O zi faina sa aveti!
Salutari din Copenhaga.
O zi faină şi ţie, Cristi, şi mulţumim pentru postări!