vremurile pline de “rural” de care copilăria mea a profitat din plin. Părinţii mei sunt medici veterinari şi în perioada 1980-1990 se tot mutau dintr-o comună în alta în funcţie de “repartiţia” pe care o primeau.
Ultimul sat în care am stat, înainte să luăm “calea urbanului”, se numeşte Seimenii Mari şi se află la 7 km de Cernavodă, oraşul din care am venit în Bucureşti în ’97. Acolo în Seimeni aveam o casă mare cu sute de porumbei în pod, cu grajd cu cai (pe acolo lumea folosea ca mijloc de deplasare căruţa şi şareta) cu câini ciobăneşti şi cu o curte imensă unde tata punea mereu porumb şi de unde îmi era teamă că o să iasă vreun “bau-bau”.
Aveam o minge de cauciuc, vreo 4 prieteni cu care vorbeam prostii despre fete (cel mai bun prieten al meu era ţigan şi mama mereu mă certa să nu mă mai joc cu el că are păduchi 
), mai aveam o pereche de pantofi din piele întoarsă de porc, un arc cu săgeţi, o praştie, un chibrit cu care aprindeam stuf ca să îl fumăm, un tun făcut dintr-o ţeavă şi un spray cu care bubuiam cu carbid şi tot felul de improvizaţii cu care ne jucam exact ca într-o poveste de Creangă.
Piesa de artilerie grea era reprezentată de dublul-casetofon chinezesc cu care îmi făceam casetele cu muzică. Era cam singurul din sat care arăta atât de tare. Vorba aia “doctorul” aka tata, îşi permitea . Avea leduri în jurul difuzoarelor, o etichetă albă de care aveam mereu grijă să fie curată şi pe care scria 500 watt ) şi cu el am făcut cea mai tare casetă. Am înregistrat pe “repeat” pe ambele feţe melodia lui Cătăłin Crişan cu “vorbeşte marea” şi i-am vârât-o discret in buzunarul de la haină Loredanei.
Loredana era o fată cu 4 ani mai mare de care eram îndrăgostit lulea (ea era a 8-a si eu a 4-a). I-am mai făcut cadou un balon galben şi o ciocolată pe care o primise tata ca şpagă. Ei îi plăcea foarte tare de unul Sile care era de-o seamă cu ea şi care avea biciletă “Pegas modern” cu şa lungă. Doamne, ce trist am fost când am văzut că s-au ţinut de mână in curtea şcolii! Am jurat atunci că o să mă fac un cântăreţ adevărat aşa ca şi Cătălin Crişan şi că o să-i pară rău că nu a fost prietena mea! Ce dacă eram pitic?
M-am întâlnit cu Loredana pur întâmplător în Cernavodă când eram prin clasa a 11-a. Era grasă, cu 3 copii, riduri şi se certa cu soţul… Sile. Eu aveam părul lung şi ascultam Metallica în walkman. M-am făcut că nu o văd.
)) Ce vremuri…! Nu era internet, porno, “Dan Diaconescu Direct”, “Ştirile de la 5″… Era o lume simplă, faină şi plină de substanţă. Din care eu vroiam să scap. Şi din care am scăpat…
Ţie de ce îti e dor?
Marius,
A fost superba toata seara petrecuta cu voi. A iesit mai fain decat ma astepam. Sunteti de neuitat si abia astept sa va revedem, poate in Craiova , poate cu Sorin. Daca nu, venim iar si il aducem si pe el.
Pentru cei care nu înţeleg ce vorbesc eu cu Kymo – Sorin este un foarte bun prieten de-al meu din Craiova şi Kymo mi-a spus că întâmplător îl cunoaşte.
Marius,
Aseara mi-a placut fff mult varianta la Thunderstruck asta mai ales ca este o piesa foarte grea. “It`s My Life” – m-ai uns pe suflet iar piesele voastre sunt superbune.
Kymo: nu sunt din Bucuresti, ci din Tr. Magurele… unde gasesc si eu o filmare cu concertul de aseara…sau macar cu Thunderstuk?
Si eu as fi batut drumul pana in Bucuresti… numai ca duminica lucrez
data viitoare…
Daca vreti sa vedeti si sa ascultati coveruri cantate de baieti, vedeti pe youtube ca sunt o gramada. si special pentru tine furcu n-am gasit Thunderstruck da cred ca o sa-ti placa sa-l vezi pe Marius la tobe
http://www.youtube.com/watch?v=eFJK0XK9XRo
le stiu
Haideti sa va spun ce facui azi : ma dusai si imi luai sistem de sunet pt PC, sa se auda Popas Band mai tare , mai bine, pentru mai multi vecini.
si or sa bata in calorifer….”băăăă muzica mai moale” dar cand se aude guţa de la ei tre sa lasi ciocu mic…
Tot respectul pentru cel care a fost Marian Cozma, pivotul echipei nationale de handbal si al echipei Vezsprem din Ungaria! Azinoapte in urma unei confuzii a fost injunghiat itr-o discoteca din Ungaria! ODIHNEASCA-SE IN PACE!
Am auzit. Nasol rau. Sa-i dea Dumnezeu liniste
Ati observat ca de cand cu criza asta parca s-au inmultit actele de violenta? Zici ca toti hotii si criminalii care activau pana acu prin Italia si SPania…parca s-au intors in zona. Cam naspa ….:(
Mare pacat..Viata este foarte ciudata..Dumnezeu sa-l odihneasca!!
Dah, aşa a fost să fie…
Nu mai e nimeni p`aici.
Trezireaaaaaaaaaaa
sunt eu…dar imi e naspa….mi-a sarit o coarda in ochi …noroc ca inca mai am ochiu intreg
mi-e dor sa inalt un zmeu. le mai tineti minte pe cele din libraria din colt? acelea din plastic care trebuia montat? dar pe cele pe care le faceam din hartie a4 si de intepam cu acul si ranforsam cu paie scoase din matura? de batalia cu cornete de hartie? de “bulgareala” dintre cetele de la blocuri? de bombardamentul cu bulgari de zapada cazut din senin asupra troleibuzelor? de noptile de vara de la tara? de mirosul de paine facuta-n tzast? de prima ploaie de vara, cand uzi pana la os ne duceam acasa si “furam” niste palme la…fund?
mi-e dor de bianca, fata de care m-am indragostit in a 7a in 1988, si pe care o urmaream de la geam pana trecea de coltul scolii 
mi-e dor de bib-bib, guma de mestecat cu surprize cu masini. de ora de sport, de dirigentie…dar cel mai tare mi-e dor de zapada, de aia care venea la timp in noiembrie si ne lasa in pace in martie. azi…nici zapada nu de mai vrea!
mi-e dor de casa
Mi-e dor de MARIUS…Mi-e dor sa ma uit la telefon si el sa sune…Mi-e de dor sa simt fluturi in stomac…mi-e atat de dor…