Archives: February2009

• (subiect de weekend) Party fără bani !?

  Păi tot e criză financiară, tot e weekend, tot se face frumos afară… Cam ce am putea face weekendul ăsta fără să ne coste ? Shopping, călătorii, parc de distracţii, petreceri, concerte pe bilet… Păi ce a mai rămas? Eu zic să strângem mână de la mână şi să facem o petrecere pe datorie. Cum ar fi? Exact ca atunci când ne lăsau ai noştrii singuri acasă şi făceam petreceri cu niciun leu. Şi toată lumea era mega-fericită. Fiecare venea [...]

• Un pic pierduţi.

  “Toată lumea aşteaptă un pic de timp liber/ Şi toată lumea pierde prea mult timp aşteptând, cu siguranţă!/ Toată lumea aşteaptă o schimbare în viaţa sa/ Iar atunci când vine, vrea lucrurile aşa cum erau înainte. Atunci când toate au un sfârşit/ Prietene, ai primit ceea ce ai vrut?
  Toată lumea are nevoie cu adevărat de lucrurile pe care le arde/ Toată lumea are nevoie cu adevărat de lucrurile pe care le-a pierdut/ Lucrurile gratuite contează cu adevărat abia atunci când [...]

• Foarte tare!

  Cam asta pot să spun despre aseară. Pe la 18.00 am început să facem probele de sunet. Din păcate a trebuit să le facem cu oameni în sală, pentru că politica din “Clubul Ţăranului”  nu permite o pauză pentru clientelă. Chiar de la ora asta erau deja acolo liceeni care ne-au şi dat primul feedback ok. Prima surpriză a fost să văd un tricou cu Metallica. “Hai că e de bine!” mi-am zis. S-au terminat probele, a prezentat Andi Moisescu [...]

• Ani de liceu…

  Diseară avem un concert caritabil la “Clubul ţăranului” alături de fundaţia “Salvaţi Copiii”. Am emoţii. Publicul va fi format doar din liceeni şi îmi dau seama cât de rupt sunt de generaţiile tinere. Aş face o comparaţie de genul “eu, pe vremea mea…” dar am senzaţia că nu o să se potrivească. O să încerc să îmi fac treaba natural, aşa cum o fac de regulă, si sper să nu mă lovesc de problemele clasice. Faptul că nu sunt actual. [...]

• Exerciţiu de imaginaţie.

  Am găsit din întâmplare fotografia următoare pe net. Nu mai ştiu exact unde pentru că se pare că mi-a şters memoria. Ştii, se spune că nu trebuie să judeci omul după aparenţe. Buuuun! Am zis să încerc. Ba mai mult,  să mă autoflagelez. Cu biciul ud, împletit cu lame. Şi bolduri. O să îmi imaginez o scurtă prezentare pe Hi5 a zânei din imagine:
  “Bună, mă numesc Clara şi tocmai mi-am terminat masteratul în medicină, specializarea chirurgie neuronală. Pasiunile mele sunt [...]

• Un weekend foarte frumos. Trist de frumos.

  Asta am avut. Două concerte reuşite, cu sălile pline, cu bisuri… cu toate cele. Stăteam aseară în Hard Rock Cafe, înainte să intru pe scenă şi mă uitam pe un LCD la o piesă rock dintr-un concert live (Cranberries – Zombie). Nu piesa  mi-a atras atenţia, deşi nu pot să spun că e rea, ci atmosfera concertului. Stăteam la o masă, acompaniat de un pahar de 500ml cu cafea, şi “mâncam” energia rock din ecran. Am stat câteva momente să [...]

• O să vă rog să mă iertaţi.

  Voi lipsi până luni. Take care!
  P.s. Am fost la concertul Vonda Shepard aseară. Pian, tobe, chitară şi bas. Fără show, fără dansatori, fără fake-uri. Sala Palatului arhiplină. Mi-a mai remontat capul pe umeri. Se pare că mai sunt oameni care-şi fac meseria frumos, cu patimă, cu nobleţe. Uneori faptul că eşti artist devine mai mult o caznă decât o mândrie. Alteori, în schimb, te simţi binecuvântat pentru asta.
  P.S.2  am şters postul dinainte pentru că veninul din el imi făcea mai [...]

• Ne batem joc pentru că putem.

  Spun “ne”, nu pentru că fac parte din această categorie de oameni, ci pentru că trăiesc în aceiaşi km pătraţi cu ei şi pentru că vreau, nu vreau trăim în România şi asta… ne face români. Exprimarea e bună, e bine că sunt foarte multe căi de exprimare, e bine că există blogul, e bine… Dar e prost când unii nu înţeleg cât de important este să fi constructiv nu distructiv. Cât de important e să fi om nu animal. [...]

• Din toată sărăcia…

  Sunt convins că vorba asta “din toată sărăcia” vă sună foarte cunoscută. Cred că pentru român este o pecete mult mai importantă decât “Mioriţa” insăşi. Românul, cel puţin cel pre-criză-financiară, are pe lângă marea lui calitate de a fi sărac, încă una: e mândru, mă. Atât de mândru încât îţi pui problema “unde se termină mândria şi unde începe prostia?”. Spun asta, ca să vă fac un preambul la ce voi scrie mai departe.
  Acum o lună, mă sună un vechi [...]

• Eu mai fac o apocalipsă şi mă duc acasă!

  2012. Un alt 2000, 1999, 1996, 1994, 1990… şi tot aşa. Conform profeţiilor lui NostraMamaOmidanus în fiecare dintre aceşti ani urma să dipărem prin extincţie. Io-te că boala asta grea numită “viaţa pe Terra” nu vrea nene să piară şi pace! Acum, după sute de filme apocaliptice apare şi 2012, un film care iar ne zguduie… pijamalele. Iar o să murim de o să ne ia mama dracu’ pe toţi! De data asta nu o să mai fie o apocalipsă [...]